Acum vreo 15 ani filmam în Bulgaria un reportaj despre cum reușeau ei să construiască zeci de kilometri de autostradă pe an în timp ce noi băteam pasul pe loc. Mă gândeam cât de mândri se simt bulgarii că vine presă străină să îi dea drept exemplu. Mă gândeam atunci și cât de mândri am fi noi dacă am fi fost în locul bulgarilor. Dacă ar fi venit jurnaliștii bulgari la noi să relateze cât de repede construiește România autostrăzi. Aflu astăzi dintr-un articol din Hotnews că minunea chiar s-a întâmplat. S-a inversat roata.
Acum bulgarii vorbesc laudativ despre noi, despre cum am știut să ne folosim de fonduri europene și să eliminăm birocrația inutilă ca să luăm avânt în acest domeniu. România avansează în timp ce Bulgaria bate pasul pe loc. Ni se spune că Bulgaria a construit în ultimii cinci ani 60 de kilometri de autostradă, iar noi ne apropiem de 600.
nsă reacția românilor la această știre este de-a dreptul șocantă: „Rușine!”. „Rușine, România!”. Rușine că nu am trecut încă munții cu autostrăzile, rușine că e prea puțin, rușine că asfaltu-i prea negru și ceru-i prea albastru.
E sănătos să ne uităm la ce nu merge în țara asta și să vrem să corectăm. Dar, în general, poate ar fi bine să facem din când în când o pauză de la a urî ce nu avem, pentru a fi recunoscători și pentru ce avem. Căci dacă nu știm să ne bucurăm și de lucrurile bune din țara asta, țara n-are niciun viitor.
sursa foto: CNAIR
