Acum opt luni Recorder publica investigația „Pe urmele mafiei gunoaielor” despre o rețea infracțională care se ocupa cu transportul și depozitarea ilegală a deșeurilor. Vă arătam atunci cum o serie de indivizi încărcau în camioane gunoi menajer din Ploiești, pe care îl transportau pe un câmp și-l îngropau, pretinzând că descărcau acolo doar „materiale de umplere” care nu afectează mediul. Astfel nu doar că încălcau grav legislația de mediu, dar puneau în pericol sănătatea oamenilor care locuiau în împrejurimile gropii clandestine de deșeuri.

La câteva luni după ce Recorder a fost pe teren și i-a surprins în flagrant pe cei implicați, procurorii au arestat mai multe persoane pe care le-au acuzat de comiterea infracțiunii de îngropare de deșeuri. Legea prevede pentru asemenea fapte o pedeapsă de la 3 la 5 ani de închisoare, dar este menționată și varianta unei amenzi în cazurile mai puțin grave. Având în vedere cantitatea uriașă de deșeuri îngropate acolo (peste 1000 de camioane), era de așteptat ca cei vinovați să riște în cazul de la Ploiești o pedeapsă cu închisoare. Mai ales că probele adunate de procurori împotriva lor (interceptări, expertize criminalistice, tranzacții bancare între societățile implicate) îi încriminau pe toți, confirmând dezvăluirile din investigația Recorder.
Cu toate acestea, potrivit informațiilor ajunse la redacție, luna trecută făptuitorii au semnat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul Claudiu Neagoe din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Biroul de combatere a infracțiunilor de mediu. Această procedură le permite vinovaților să cadă la înțelegere cu procurorul pentru niște pedepse mult mai blânde față de cele pe care le riscau dacă ajungeau în fața unui judecător. În cazul acordului de față procurorul a propus pedepse extrem de mici raportat la cele întâmplate. De exemplu, Adrian Nistoroiu-Vuță, liderul grupării scapă de închisoare și va trebui să plătească doar o amendă penală de 25 de mii de euro, în condițiile în care controlează afaceri de milioane de euro și doar mașinile pe care le conduce sar de 100 de mii de euro fiecare.

În acordul de recunoaștere, procurorii de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ lasă să se înțeleagă faptul că au ales varianta amenzii întrucât aceasta ar fi o pedeapsă chiar mai dură decât pușcăria: „Pronunțarea unor pedepse cu închisoarea, care de cele mai multe ori sunt cu suspendare condiționată sau cu amânarea aplicării acestora, nu fac decât să satisfacă pe infractorii angrenați în activități ilicite cu valențe economice”.