Se mai schimbă ceva în România? Cazul „pescuitului” la balastieră

În comuna vrânceană Vânători liniștea dimineților era tulburată de obicei de excavatoare. De excavatoare care trăncăneau săpând după balast. Dar ieri dimineață a fost altfel. De data asta pacea a fost stricată de niște dube. De niște dube din care au coborât mascați care s-au apucat să bată la ușile oamenilor.

Nu se crăpase de ziuă când mascații au dat buzna și în casa primarului Ionel Lupu, provocând mare deranj într-un grup de politicieni locali, funcționari publici și oameni de afaceri, un grup pentru care procurorii DIICOT folosesc sintagma „crimă organizată”.

Edilul Lupu și alte 20 de persoane au fost luate la audieri într-un dosar pornit de la un caz dezvăluit de Recorder acum câteva luni în investigația „Operațiunea Balastul”. Sunt cercetate mai multe încălcări ale legii printre care constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, fals în înscrisuri, furt calificat în formă continuată cu consecințe deosebit de grave şi abuz în serviciu. Printr-un comunicat de presă publicat ieri, procurorii confirmă dezvăluirile noastre din iarnă.

Pe scurt, primăria Vânători a concesionat unei firme în 2009 izlazul comunal cu garanția că va construi acolo, până în 2014, o bază de agrement cu bazine piscicole. Dar firma nu avea de gând să facă niciun bazin piscicol, ci doar se folosea de acest pretext pentru a exploata balastul de sub izlaz. O tehnică pe care aveam să o regăsim și în alte localități din întreaga țară. Primarul și o parte din consilierii locali au închis ochii ani de zile la faptul că acel contract nu mai era respectat, că în sat se căscase un crater uriaș din care firma, în loc să scoată pește, scotea piatră seacă pe care o vindea scump.

În vară îi luasem interviu primarului Ionel Lupu. Datorită numărului foarte mare de oameni pe care îi întâlnesc în profesia mea, de ani de zile creierul meu refuză să mai rețină fețe. Dar în acest caz, rânjetul acestui primar mi s-a agățat în memorie cu stăruința unei lipitori de baltă piscicolă. Primarul Lupu se bâțâia pe scaunul rotativ din biroul lui și încerca să mă convingă de cât de bine e el acoperit de documente.

Din comunicatul de ieri al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) înțelegem că speța e bine documentată de procurori. Ei au și stabilit un prejudiciu de 12 milioane de lei, o sumă uriașă pentru bugetul unei localități rurale.

Ce semnificație are acest caz?

Acest caz nu ar fi ajuns în atenția noastră și nici a procurorilor DIICOT fără ca niște săteni din Vânători să se fi revoltat în fața nedreptății și să fi pus piciorul în prag. Oamenii au fost de acord să ne ofere informații, riscându-și și ei la rândul lor liniștea și punându-și în cap mare parte din administrația locală.
Așadar aici nu e doar o poveste despre hoție, ci și despre curaj. Iar atunci când vedem că și într-un cătun din România hoția unora se împiedică de curajul altora, putem spera că țara asta mai are o șansă și la nivel macro.

Desigur, cazul de mai sus e doar o picătură dintr-un ocean de fărădelegi care se petrec în România chiar în acest moment. Dar e mai mult decât un caz. E un exemplu. O poveste grăitoare pentru miile de primari și consilieri locali din țara asta care de-a lungul mandatului sunt puși să intre în tot felul de combinații. Ei află astăzi că până și în cătunele uitate de lume ar putea veni într-o bună zi mascații, că poate nu toți din satul lor vor închide ochii, că poate vor fi unii care se vor trezi vorbind pe la București.

România e ca o uriașă portocală acoperită de o coajă tare și toxică. Când te apuci să cureți o portocală cu coajă tare, e mai greu să rupi primele bucăți. Primele bucăți din coajă sunt și cele mai mici, mai mult niște ciupituri. Dar apoi bucățile devin din ce în ce mai mari iar portocala se lasă decojită mai ușor pe final.

Cred că suntem cu România acolo. Tot mai mulți oameni buni încep să rupă primele bucăți din această coajă toxică moștenită de dinainte de Revoluție.  Ne e greu acum să o curățăm, dar ne va fi din ce în ce mai ușor.