Camera Deputaților a votat astăzi legea care îi protejează pe cumpărători de fraudele imobiliare.
Legea a trecut cu unanimitate. Au fost 301 voturi pentru, zero abțineri sau voturi împotrivă. O unanimitate rară într-un Parlament dezbinat. Camera Deputaților a fost forul decizional, după ce proiectul de lege fusese adoptat în aprilie de Senat. Legea merge la președinte. Dacă va fi promulgată, cetățenii care vor să cumpere apartamente în România vor fi protejați de eventuale escrocherii imobiliare de tipul celor dezvăluite de Nordis.
Inițiativa legislativă este o consecință a investigației Recorder „Schema Nordis” publicată în octombrie anul trecut. Atunci am arătat că dezvoltatorul Nordis, care se lăuda că este constructorul celui mai mare proiect de lux din Sud-Estul Europei, își înșela clienții. Aceștia rămâneau fără bani și fără apartamentele promise, după ce Nordis încasa de la ei, ca avans, sume de până la 100% din prețul unui apartament și încheia cu aceștia o promisiune de vânzare cumpărare. Însă ulterior același apartament era înstrăinat unei a doua entități sau chiar unei a treia, dezvoltatorul încasând de mai multe ori prețul pentru același imobil. Frauda era posibilă datorită unui vid legislativ care ar fi trebuit corectat de Parlament. Grupul Nordis era controlat de Vladimir Ciorbă, soțul deputatei PSD Laura Vicol, care conducea pe atunci Comisia Juridică din Camera Deputaților, una din cele mai importante structuri din Legislativ.
După publicarea investigației, trei dintre principalele partide parlamentare, PSD, PNL și USR, au inițiat fiecare câte un proiect de lege separat care își propunea să îndrepte vidul legislativ descoperit de Recorder. Până la urmă proiectul care a avut parcursul cel mai rapid a fost cel al PSD, tocmai partidul din care făcea parte soția unuia din asociații Nordis, partid din care aceasta și-a dat demisia după investigația Recorder.
Ce modifică Legea Nordis:
- Dezvoltatorii imobiliari nu mai pot încheia promisiuni de vânzare-cumpărare fără să existe un plan al apartamentelor dintr-un bloc și fără ca fiecare apartament promis să fie trecute în Cartea Funciară. Mai mult, notarii au obligația să noteze imediat în cartea funciară fiecare promisiune încheiată. Astfel va exista o evidență a viitoarelor locuințe evitându-se astfel situația în care același imobil să fie promis de dezvoltator la persoane diferite, încasând prețul de mai multe ori
- Sumele achitate de cumpărători ca avansuri nu mai pot fi folosite de dezvoltatori după bunul plac. După modelul mai multor state din Occident, banii vor fi depuși într-un cont separat și vor putea fi folosiți de constructor doar pentru dezvoltarea proiectului imobiliar. În cazul Nordis, atât presa cât și procurorii DIICOT au arătat că banii dați de clienți ca avansuri ajungeau să fie cheltuiți pe bunuri de lux sau chiar excursii cu jetul privat. Publicația G4 Media a arătat că inclusiv fostul președinte PSD, Marcel Ciolacu, cât și actualul președinte, Sorin Grindeanu, au zburat cu jeturi private plătite de Nordis.
- Promisiunile de vânzare-cumpărare nu se mai pot încheia fără prezența unui notar. În cazul Nordis, foarte multe acte de acest fel au fost semnate de clienți prin e-mail, aceștia devenind victime sigure
Legea are însă și câteva puncte slabe. Cea mai important e cel legat de valoarea avansului care va putea fi solicitată de dezvoltator la semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare. În forma adoptată de Senat avansul era limitat la 15% la încheierea promisiunii de vânzare-cumpărare, 25% la finalizarea structurii de rezistență și 25% la finalizarea lucrărilor de instalații. Un amendament introdus la Camera Deputaților elimină plafonul de 15% de la început și lasă articolul într-o formulă complet neclară: „Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/ promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar distinct al dezvoltatorului, dedicat edificării proiectului pentru care s-a plătit avansul, și pot fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării respectivului proiect și numai cu ștampila «bun de plată » a persoanei responsabile/ dirigintelui de șantier, pentru partea de rezistență maxim 25% din preț și ulterior finalizării acesteia, pentru partea de instalații maxim 20% din preț”.
Juriștii consultați de Recorder sunt siderați de forma în care a ajuns acest articol în legea votată azi la vot. „Când noi, avocații, vom ajunge în instanță cu legea asta: « Ia și judecă asta, dacă poți!». E un articol care încalcă logica. Este o exprimare eliptică aici, nu spune care e procentul maxim de avans pe care îl pot cheltui, căci ăsta era scopul inițial al acestui articol: stabilirea avansului și cum poate fi el cheltuit. Acest amendament poate fi interpretat în orice fel. La ce se referă cei 25%? La sumele care pot fi cheltuite în scopul edificării proiectului? La cât va fi avansul? Nu știm. Și nu spune nicăieri clar cât va putea fi avansul acum? 45%, 100%?”, observă un avocat specializat în domeniul imobiliar.
De altfel, Recorder a contactat doi deputați de la două partide diferite, PSD și USR, iar fiecare a înțeles altceva din același amendament. “Articolul spune că avansul va fi de maxim 45%”, ne-a spus cel de la PSD. “Articolul nu se referă la valoarea avansului, ci la procentul care poate fi cheluită din avans pentru lucrări la structura de rezistență și la cea de instalații”, ne-a spus cel de la USR.
Scrisă astfel, există un risc ca legea, în ansamblu una bună, să nu fie promulgată de președinte și să fie întoarsă în Parlament.
