Ce ar trebui să se întâmple după ancheta Recorder?

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a avut o primă reacție legată de ancheta publicată de Recorder despre uriașa firmă-fantomă care a stat sub nasul ANAF. Ministrul numește materialul Recorder “o anchetă foarte utilă”.


Dar jurnaliștii nu au nevoie de cuvintele măgulitoare ale oamenilor politici. Nici cetățenii. Avem cu toții nevoie ca politicienii aflați vremelnic la vârful instituțiilor să corecteze situațiile pe care jurnaliștii le descoperă. Ministrul poate să facă mai mult decât să felicite jurnaliștii pe Facebook:


✅Ministrul poate cere în următoarea ședință de Guvern revizuirea de urgență a activității Registrului Comerțului (instituție care ține de Ministerul Justiției). Să mai verifice încă o dată cu toții dacă fiecare om de afaceri din România are în acest moment siguranța că un oarecare de pe internet nu îi poate fura peste noapte firma. Astăzi oamenii de afaceri își pot lua măsuri ca să nu le fure cineva ceva din sediul firmei, pot angaja o firmă de pază, pot să își monteze sisteme de alarmă. Dar, în acest moment, deși se pot proteja de cei care vor să le fure din firmă, pare că nu se pot feri de cei care vor să le fure firma cu totul.

✅Ministrul poate convoca imediat o ședință cu reprezentanții ANAF și să verifice încă o dată ce mecanisme are în acest moment statul român pentru a valida cifrele din bilanțurile declarate de firme în România, mai ales înainte ca ANAF să le aloce un cod de TVA.

✅Ministrul poate cere ca de acum, înainte de a se acorda cuiva cod de TVA, să se comparare bazele de date ale ANAF cu cele de la restul instituțiilor publice. Escrocheria RICHRBT ar fi fost imediat depistată dacă cei 1200 de angajați declarați de firma în bilanț, la ANAF, ar fi fost verificați încrucișat și cu bazele de date de la Inspecția Muncii. Acolo s-ar fi găsit doar un singur contract de muncă activ, și acela de dinainte ca firma să fie furată. Cu această ocazie poate va afla ministrul Finanțelor de ce cele două baze de date nu sunt încă interconectate, deși s-a cheltuit o avere până acum pe digitalizarea ANAF.

✅Ministrul poate cere de urgență compararea automată a cifrelor din bilanțurile declarate de firme cu informațiile care reies din extrasele de cont ale firmelor respective. Un bilanț cu venituri anuale declarate de 3,6 miliarde de euro ar fi fost repede depistat ca fiind fraudulos dacă, în mod automat, s-ar fi consultat extrasele bancare ale societății cu pricina. Au existat aceste rulaje colosale în conturi în anii respectivi? Dacă nu, să sune alarma!

✅Ministrul poate să afle cine este vinovat pentru faptul că, timp de mai multe luni, această firmă a avut cod de TVA, dovada supremă pentru firmele străine că societatea românească este în monitorizarea atentă a autorităților fiscale din țară. Ce credibilitate mai au oamenii de afaceri onești din România după un asemenea episod? Cine sunt funcționarii care au facilitat activitatea frauduloasă a acestei firme? E greu de crezut că nu au existat complicități din interior.


Dacă toate cele de mai sus se vor întâmpla, abia atunci ministrul are dreptul să spună că ancheta noastră e „foarte utilă”. Și poate atunci vor crede și oamenii că și ministrul e, cât de cât, foarte util.